De mai bine de un an, „unele televiziuni”, mai precis cele numite de unii iRealitatea şi Anatemele (uneori şi OTV), vorbesc despre genocid. Mai precis, despre uciderea, cu bună ştiinţă şi premeditare, a cetăţenilor României, de către Guvernele lui Boc şi de către Preşedintele Băsescu – cel ce le girează. Care girează, de fapt, politica de austeritate promovată de Guvern.

În ce constă această politică? În luarea unor măsuri „de austeritate” prin care să se reducă cheltuielile bugetare. Ştiind cam pe ce se duc banii de la buget, nu e greu să depistezi unde anume se cheltuie cei mai mulţi bani – şi să iei măsuri de reducere a lor. Pare simplu – dar nu e deloc aşa! De exemplu, mare parte din bani se duc pe „cheltuieli administrative”: ale primăriilor, Consiliilor Judeţene, Parlamentului, Preşedinţiei, a tot felul de tribunale şi consilii ale magistraţilor... Nu în ultimul rînd, ale ministerelor. Nu, nu mă refer la salarii – alea sunt cu totul alte cheltuieli – şi exponenţial mai mari! – ci cheltuieli „curente”: mai o hîrtie igienică, un laptop, o unitate de aer condiţionat, un candelabru de Murano, un covor persan, o perdea, o budă „ecologică” ş.a., ş.a. Nenumărate, că românul e inventiv. Maşinile scumpe, limuzinele, abonamente la business class pe avioane, chirii în blocuri cu piscine şi hoteluri cinci stele... Cheltuieli mărunte, cum ziceam.

În măsură să se plîngă de o politică de genocid sunt mai ales baronii opoziţiei. Atunci cînd nu faci bani, de fapt îi pierzi. Vă daţi seama cît au pierdut de cînd sunt în Opoziţie? La cîte lucruri au trebuit să renunţe? Privind cu jind la înfruptarea celor „de la Putere” care se ghiftuiesc fără ruşine. Ce tot vorbeşte Băse şi Boc despre solidaritate, cînd „ăia” nu împart nimic?! Şi drept e, Guvernul (şi nici Preşedintele) nu au observat că cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare poposesc chiar în buzunarul clienţilor politici. E clar, pe ăştia nu îi pot supune unui genocid: sunt rude apropiate, prieteni buni, sponsori ai partidului ce la nevoie se cunosc... Din cîte văd eu pe cei ce se pregătesc să devină noii „clienţi” ai viitoare Puteri, nici nu cred că acele cheltuieli se vor reduce vreodată.

Desigur, urmează salariile. Astea, de cînd aparatul bugetar s-a umflat cu o treime, au sărit prin tavan! România are cei mai mulţi funcţionari, poliţai, jandarmi, vameşi, paturi de spital, zile de spitalizare etc. din întreaga Uniune Europeană. Polonia, deşi o ţară cu suprafaţă şi populaţie duble faţă de ale României, are circa jumătate din angajaţii la buget! (rămînă la ei!). Deci, Băsescu, Guvernul tot anunţă necesitatea reducerilor de personal (ba cu o mie, ba cu 500 de mii, ba cu 11 mii...). Lumea îi înjură, sindicatele ies în stradă, televiziunile vorbesc de genocid... De fapt, nu se întîmplă nimic. Unde au fost daţi afară cîţiva directori, au fost angajaţi alţii... de-ai noştri. Aşa că, fiind daţi în judecată, guvernanţii au acum cîte doi, chiar trei directori pe post. Numai „reducere” nu poate fi numită asta.

„Genocid” se mai întîmplă din cauza reducerilor salariale. Nu numai că profii nu au primit acea 50% mărire, pe care populist au votat-o „în unanimitate” parlamentarii, dar s-au redus unele sporuri şi salariile cu 25%. E grav! Sigur, bugetarii nu au aşteptat să vadă cum e cu genocidul: şi-au băgat, înainte de tăieri, tot felul de sporuri în salarii, astfel că, după reduceri, acestea sunt chiar mai mari ca înainte. Au apărut şi alte sporuri de tot felul, nou-nouţe. Profii şi-au umflat programul săptămînal, acoperind unii chiar cîte două norme – dîndu-l astfel de ruşine pe Băsescu, care afirma că nu muncesc destul... S-au înmulţit orele de meditaţie – aşa cum la spitale au crescut şpaga şi numărul de operaţii.

Printre cei clar genocidizaţi sunt pensionarii. S-a tot zis că ba li se taie din pensii (nu s-a), ba vor plăti impozite pe pensii (nu plătesc), ba li se vor recalcula pensiile (a fost sistată şi aia). Nu prea înţelegi de ce protestează – dar probabil nu prea au altceva de făcut în timpul zilei. Seara se uită la zelevizor... Cel puţin rezerviştii trebuie să aloce timp să îşi poată planifica cheltuielile din pensiile gata-gata să fie reduse la 3000 de lei pe lună. Rămînînd ne-recalculate, e şi mai greu. Cei supuşi genocidului chiar nu îşi pot închipui cum pot fi cheltuite nişte pensii cam de 17 ori mai mari decît ale lor...

Iată însă că în urmă apare totuşi posibilitatea unui „genocid” la care nu se aştepta nimeni. Deşi era clar că peroraţiile apocaliptice privind oameni care mor de foame (datorită tăierilor care, v-am spus, nu au prea avut loc; drept urmare, românii au continuat să iasă din supermarketuri cu coşuri pline de mîncare), japonezii ne-au pus în cod roşu privind pericolul de criză alimentară! Mai precis, suntem pe primul loc în Europa (vedeţi? Putem fi şi noi pe primul loc la ceva!) şi pe locul 12 în lume. Ţi se face părul creţ. Adică, ştim că în lume sunt ţări mult mai sărace, multe din ele în zone deşertice, de junglă, muntoase – şi frumoasa şi bogata noastră ţară să fie în pericol? Chiar şi dl Tabără, ministrul Agriculturii, a izbucnit în rîs: România are potenţial să hrănească 80 de milioane de oameni! Să fie Grînarul Europei!

Poate ar trebui să rîdă mai puţin. Una este potenţialul, alta realitatea. Realitatea spune că 40% din suprafaţa agricolă nu este cultivată! Că şeptelul este o fracţie din ce era pe vremuri. Că 70% din alimente se importă. Că irigaţiile sunt practic inexistente – pînă şi sumerienii, acum 5 mii de ani, aveau irigaţii! Că populaţia satelor este redusă, îmbătrînită, şi una din cele mai mari jigniri pe care o poţi aduce unui român este să îi spui „ţăran”... Odată cu creşterea preţurilor alimentelor, e posibil ca românii din România, care nu îşi produc necesarul ci depind direct de politica de preţuri a altora, să ajungă în situaţia (pe care acele televiziuni spun că există deja): să se zgîiască în vitrinele pline, fără a avea bani să cumpere de-ale gurii!

Ce vom face, atunci? De revoluţii din cauza hranei nu s-a prea auzit (poate, de răzmeriţe...) – dar ce se va rezolva? Vom jefui cîteva magazine, ne vom călca în picioare să mîncăm şi noi o dată bine - şi apoi? Va începe Statul să aducă grîne de la alţii, ca Roma pe vremuri, să ţină cetăţenii mulţumiţi? (că circ avem suficient la TV) Va veni un alt Guvern, mai priceput? Priceput la ce? Una din alternativele posibile este dl Sîrbu – care a mai fost ministru al Agriculturii. Fără rezultate notabile, ba dimpotrivă. De fapt, indiferent cine va veni, ce iniţiative va avea, ce legi va da – dacă „ţăranul” nu va munci pămîntul, tot va trebui să importăm mîncare. Nici chiar arendarea pămînturilor arabilor şi chinezilor nu va ajuta prea mult – ei o fac tocmai ca să acopere necesarul de la ei acasă, nu să vîndă pe piaţa locală românească. Vom sta privind cu jind cum pîinea va pleca spre Dubai şi Beijing...

Da, se pare că televiziunile, dacă nu au deocamdată dreptate, anticipează corect viitorul (nu prea indepărtat): va fi un „genocid”. Se zice că Dumnezeu, cînd vrea să piardă pe om, îi ia mai întîi minţile. Cum minţile ni le-a luat de cîtăva vreme, a venit timpul să se împlinească şi a doua parte de proverbului.